Institutul Naţional al Justiţiei

Institutul Naţional al Justiţiei a fost creat în baza Legii nr.152-XVI din 08.06.2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei. 

Conform legii, Institutului Naţional al Justiţiei îi revin următoarele atribuţii de bază:

•  formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror;
•  formarea continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie;
•  formarea iniţială şi continuă, în condiţiile legii, a grefierilor şi executorilor judecătoreşti.

Totodată, Institutul exercită şi atribuţii privind:

•  formarea iniţială şi continuă, pe baze contractuale, a altor categorii de jurişti care contribuie la înfăptuirea justiţiei;
•  cooperarea internaţională în domeniu;
•  elaborarea şi publicarea materialelor didactice şi a altor materiale elaborate în procesul activităţii.

Institutul exercită şi atribuţia de formare a formatorilor, menirea căreia este de a contribui la sporirea eficienţei şi valorificării activităţii de instruire în INJ.
 

Organele de conducere ale Institutului sînt Consiliul şi Directorul executiv.
 Consiliul INJ în prima sa componenţă  s-a întrunit pentru prima dată 4 august 2006, în incinta Ministerului Justiţiei. Această şedinţă a fost deschisă de Elena Mocanu, viceministru al Justiţiei. În calitate de preşedinte al Consiliului a fost ales Mihail Martînenco, vicepreşedintele Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie, iar secretar al Consiliului a fost aleasă Eugenia Fistican – judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

Şedinţa Consiliului INJ din 17 octombrie 2006 a fost consacrată alegerii, în bază de concurs, a Directorului executiv al INJ. În această funcţie a fost desemnată, pentru o perioadă de 5 ani, Eugenia Fistican, care prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii a fost detaşată din funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. 

Pentru prima dată ideea creării unei instituţii naţionale în vederea asigurării profesionalismului judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de persoane care contribuie la înfăptuirea justiţiei  a fost abordată la nivel de stat în anul 2003, cînd prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.415-XV din 24.10.2003 a fost aprobat Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008.

Ideea constituirii Institutului Naţional al Justiţiei din Republica Moldova a fost activ promovată şi de către Consiliul Europei. Avînd în vedere rolul esenţial al judecătorilor, precum şi al altor persoane care exercită funcţii judiciare, în protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, Consiliul Europei întotdeauna a fost preocupat de calitatea pregătirii profesionale a acestor categorii de persoane.

Cele mai relevante recomandări privind formarea profesională a judecătorilor şi procurorilor, recomandări care au ca finalitate garantarea unei înalte calităţi a actului de justiţie şi, în ansamblul lor, formează standardele Consiliului Europei în acest domeniu, sînt:
- Recomandarea nr. R (94)12 cu privire la independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor (aprobată de către Comitetul de Miniştri pe 13.10.1994);
- Recomandarea Rec (2000)19 cu privire la rolul Procuraturii în sistemul de justiţie penală (aprobată de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei pe 06.10.2000);
- Avizul nr.4 al Consiliului consultativ al judecătorilor europeni (CCJE) cu privire la cursurile de formare iniţială şi continuă pentru judecători şi procurori la nivel naţional şi european (din 27.11.2003).

Se poate spune cu fermitate că Legea Republicii Moldova cu privire la Institutul Naţional al Justiţiei urmează un model european care şi-a dovedit eficienţa, iar Consiliului Europei a promovat de la bun început această iniţiativă şi a acordat toată asistenţa posibilă pentru implementarea conceptului dat în Republica Moldova. Pe parcursul anilor 2001-2007 subiectul respectiv a fost abordat în cadrul tuturor activităţilor vizînd reforma justiţiei în Republica Moldova, la care au participat experţi ai Consiliului Europei. Un număr important de activităţi dedicate constituirii INJ au fost planificate şi implementate de Consiliul Europei, cu precădere în cadrul programelor comune cu Comisia Europeană. În rezultatul acestor activităţi au fost expuse recomandări minuţioase pe marginea constituirii şi bunei funcţionări a INJ, cadrului său legislativ şi normativ, ajustării legislaţiei adiacente, elaborării unei curicule moderne, echipării tehnice a sediului etc.