Statut

Institutul Național al Justiției a fost creat în baza Legii nr.152-XVI din 08.06.2006 privind Institutul Național al Justiției

Conform legii, Institutului Național al Justiției îi revin următoarele atribuții de bază:

  •  formarea inițială a candidaților la funcții de judecător și de procuror;
  •  formarea continuă a judecătorilor și a procurorilor în funcție;
  •  formarea continuă a grefierilor, asistenților judiciari, șefilor secretariatelor instanțelor judecătorești, consultanților procurorului, consilierilor de probațiune, avocaților care acordă asistență juridică garantată de stat;
  • organizarea și desfășurarea examenelor pentru persoanele care candidează la funcția de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă.

Totodată, Institutul exercită și atribuții privind:

  •  formarea inițială și continuă, pe baze contractuale, a altor persoane care activează în sectorul justiției, în cazurile prevăzute de legislație;
  •  cooperarea internațională în domeniu;
  •  efectuarea unor studii de cercetare științifică în domeniul dreptului și al justiției, publicarea studiilor realizate, a materialelor didactice și a altor materiale elaborate în procesul activității.

Institutul exercită și atribuția de formare a formatorilor, menirea căreia este de a contribui la sporirea eficienței și a valorificării activității de instruire a INJ.
Organele de conducere ale Institutului sunt Consiliul și Directorul.

Consiliul INJ, în prima sa componențăs-a întrunit pentru prima dată la 4 august 2006, în incinta Ministerului Justiției. Această ședință a fost deschisă de către Elena Mocanu, viceministru al justiției. În calitate de președinte al Consiliului a fost ales Mihai Martînenco, vicepreședintele Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, iar secretar al Consiliului a fost aleasă Eugenia Fistican, judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Ședința Consiliului INJ din 17 octombrie 2006 a fost consacrată alegerii, în bază de concurs, a Directorului executiv al INJ. În această funcție a fost desemnată, pentru o perioadă de 5 ani, Eugenia Fistican, care, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, a fost detașată din funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. 

Pentru prima dată ideea creării unei instituții naționale în vederea asigurării profesionalismului judecătorilor, procurorilor și altor categorii de persoane care contribuie la înfăptuirea justiției a fost abordată la nivel de stat în anul 2003, când, prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 415-XV din 24.10.2003, a fost aprobat Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008.

Ideea constituirii Institutului Național al Justiției din Republica Moldova a fost activ promovată și de către Consiliul Europei. Având în vedere rolul esențial al judecătorilor, precum și al altor persoane care exercită funcții judiciare în protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, Consiliul Europei întotdeauna a fost preocupat de calitatea pregătirii profesionale a acestor categorii de persoane.

Cele mai relevante recomandări privind formarea profesională a judecătorilor și a procurorilor, recomandări care au ca finalitate garantarea unei înalte calități a actului de justiție și, în ansamblul lor, formează standardele Consiliului Europei în acest domeniu, sunt:

Se poate spune cu fermitate că Legea Republicii Moldova cu privire la Institutul Național al Justiției urmează un model european care și-a dovedit eficiența, iar Consiliului Europei a promovat de la bun început această inițiativă și a acordat toată asistența posibilă pentru implementarea conceptului dat în Republica Moldova. Pe parcursul anilor 2001-2007 subiectul respectiv a fost abordat în cadrul tuturor activităților vizând reforma justiției în Republica Moldova, la care au participat experți ai Consiliului Europei. Un număr important de activități dedicate constituirii INJ au fost planificate și implementate de către Consiliul Europei, cu precădere în cadrul programelor comune cu Comisia Europeană. În rezultatul acestor activități au fost expuse recomandări minuțioase pe marginea constituirii și bunei funcționări a INJ, cadrului său legislativ și normativ, ajustării legislației adiacente, elaborării unor curriculumuri moderne, echipării tehnice a sediului etc.